Acum apostolul redă cele patru rezultate ale umplerii cu Duhul. Mai întâi, creştinii umpluţi cu Duhul îşi vorbesc unii altora cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti. Această umplere divină le deschide gura să vorbească despre lucrurile Domnului, lărgindu-le inimile să împărtăşească aceste lucruri cu alţii. Deşi unii văd în toate aceste trei categorii părţi din Cartea Psalmilor, noi înţelegem că doar termenul psalmi din versetul 19 se referă la scrierile inspirate ale lui David, Asaf şi ceilalţi, în timp ce prin cântări de laudă se înţelege cântări apărute în rândurile copiilor Domnului, în care aceştia îl laudă direct pe Dumnezeu şi I se închină, fără ca aceste cântări să facă parte din scrierile inspirate. Cântările duhovniceşti sunt orice alte compoziţii lirice cu teme spirituale, chiar dacă nu sunt adresate direct lui Dumnezeu.

O a doua dovadă a umplerii este bucuria lăuntrică şi lauda adresată lui Dumnezeu: lăudând şi cântând Domnului în inima voastră. Viaţa umplută cu Duhul este o fântână şiroind de bucurie (Fapte 13:52). Zaharia este un exemplu grăitor în acest sens: când a fost umplut cu Duhul Sfânt, a cântat cu toată inima Domnului (Luca 1:67-79).