În şcoala lui Cristos noi învăţăm că la convertire ne dezbrăcăm de omul cel vechi, care se strică după poftele înşelătoare. Omul cel vechi se referă la tot ce era persoana respectivă înainte de convertirea sa, tot ce era ca copil al lui Adam. Este stricat, ca urmare a faptului că a cedat în faţa unor pofte rele, înşelătoare, care la început par atrăgătoare, plăcute şi promit multă satisfacţie, dar care îşi arată apoi toată hidoşenia, dezamăgindu-l pe cel ce a gustat din ele. În ce priveşte poziţia sa în Cristos, omul cel vechi al credinciosului a fost răstignit şi îngropat cu Cristos. Dar credinciosul trebuie să-l socotească mort şi în practica vieţii de zi cu zi. Aici Pavel subliniază latura poziţională a adevărului - ne-am dezbrăcat de omul cel vechi odată pentru totdeauna!