Domnul Isus nu este doar ţelul creşterii, ci El este şi sursa creşterii. Din El tot trupul este implicat în procesul creşterii. Minunata integrare a mădularelor în Trup este descrisă prin sintagma uniţi şi sudaţi laolaltă. Asta înseamnă că fiecărui membru al Trupului lui Cristos i s-a desemnat locul precis şi funcţia pe care trebuie s-o îndeplinească, fiind astfel perfect unit cu toţi ceilalţi membri, pentru a forma un organism complet şi viu. Importanţa şi chiar indispensabilitatea fiecărui membru se vede din expresia: unit şi sudat laolaltă prin ceea ce dă fiecare încheietură. Trupul uman este alcătuit în mare din oase, organe şi carne. Oasele sunt legale laolaltă de încheieturi şi ligamente iar organele sunt ataşate de ligamente. Fiecare încheietură şi ligament îndeplineşte un rol în cadrul creşterii şi utilităţii trupului. Tot aşa este şi cu trupul lui Cristos. Nici un membru nu este în plus sau de prisos, ci chiar şi cel mai umil credincios este necesar.
Pe măsură ce credinciosul îşi împlineşte rolul ce i s-a dat, trupul creşte, devenind un tot unitar, armonios şi bine articulat. În sens foarte real, trupul cauzează creşterea trupului (tradus după ediţia engleză, n.tr.), oricât de paradoxal ar părea această sintagmă. Asta înseamnă pur şi simplu că creşterea este stimulată chiar de trup, pe măsură ce mădularele se hrănesc din Cuvântul lui Dumnezeu, se roagă, se închină şi Îl vestesc pe Cristos, mărturisindu-L. După cum s-a exprimat Chafer: „Biserica, asemenea trupului uman, are capacitatea de autodezvoltare." Pe lângă dezvoltarea sub raportul mărimii, mai este o zidire în dragoste. Asta se referă la preocuparea reciprocă a membrilor unii pentru alţii. Pe măsură ce creştinii rămân în Cristos, îndeplinindu-şi funcţia corespunzătoare ce li s-a repartizat în cadrul bisericii, ei cresc, apropriindu-se tot mai mult unii de alţii în dragoste şi în unitate.