A doua parte a slujirii lui Pavel a fost să-i facă pe toţi să vadă care este „administraţia tainei" (JND), cu alte cuvinte, să-i lumineze cu privire la modul în care se desfăşoară pe plan practic taina. Planul lui Dumnezeu pentru epoca actuală este de a chema dintre Neamuri un popor pentru Numele Lui (Fapte 15:14), o Mireasă pentru Fiul Lui. Tot ce este implicat în acest plan este administraţia (stewardship - isprăvnicie) în textul marginal al ediţiei NKJV - termenul din greacă pentru isprăvnicie sau dispensaţie, în special în literele de dimensiuni mari (unciale) ale manuscriselor mai vechi, ar putea fi uşor confundat cu termenul asemănător ca formă, însemnând părtăşie (cf. OIKONOMIA şi KOINONIA). Textul marginal este cel corect; versiunea tradiţională este foarte greu de susţinut în lumina faptelor lingvistice) tainei. Prin tuturor din acest verset se înţelege „toţi" credincioşii. Nu ne-am putea aştepta ca oamenii nemântuiţi să înţeleagă adevărurile profunde implicate în această taină (1Corinteni 2:14). Prin urmare, Pavel se referă la toţi oamenii mântuiţi, de toate felurile - iudei şi ne-iudei, sclavi şi oameni liberi.

Taina fusese ascunsă de la începutul veacurilor în Dumnezeu. Planul în sine se afla în mintea lui Dumnezeu din veşnicie, dar gândul care se desprinde de aici este că L-a ţinut secret în toate veacurile istoriei umane. Iarăşi observăm atenţia pe care o acordă Duhul Sfânt pentru a imprima în noi faptul că adunarea sau biserica universală este o entitate cu totul nou, unică, fără precedent, ce nu a fost cunoscută înainte decât de Dumnezeu. Secretul acesta a fost ascuns în Dumnezeu, care a creat toate lucrurile. El a creat veacurile şi El a creat biserica dar, în înţelepciunea Sa, El a decis să ţină ascunse toate cunoştinţele despre această nouă creaţie până la prima venire a lui Cristos.