Acum am ajuns la adevărul central al tainei, adică faptul că în biserica Domnului Isus Cristos Neamurile credincioase sunt co-moştenitoare şi părtaşe la aceeaşi făgăduinţă în Cristos Isus, prin evanghelie. Cu alte cuvinte, Neamurile convertite se bucură acum de acelaşi titlu şi aceleaşi privilegii ca cele ce aparţin iudeilor convertiţi.

Mai întâi, şi unii, şi alţii sunt co-moştenitori. Cât priveşte moştenirea, ei se împărtăşesc în mod egal cu iudeii mântuiţi. Ei sunt moştenitori ai lui Dumnezeu, co-moştenitori cu Isus Cristos şi împreună moştenitori cu toţi răscumpăraţii.

Apoi ei sunt împreună membri ai aceluiaşi trup. Ei nu mai sunt acum la distanţă sau în vreun fel dezavantajaţi, ci ocupă o poziţie de egalitate cu iudeii mântuiţi din cadrul bisericii.

În fine, ei sunt co-părtaşi ai făgăduinţei lui Cristos prin evanghelie. Prin făgăduinţă aici s-ar putea înţelege Duhul Sfânt (Fapte 15:8;Galateni 3:14) sau ar putea însemna tot ce li se făgăduieşte în evanghelie celor care sunt în Cristos Isus. Neamurile sunt co-părtaşe cu iudeii la toate acestea.

Nici unul din aceste lucruri nu erau valabile în cadrul dispensaţiei Vechiului Testament, după cum nu vor fi valabile în împărăţia viitoare a lui Cristos.

În Vechiul Testament, Israel deţinea un loc aparte, de privilegiu, înaintea lui Dumnezeu. Un iudeu ar fi râs la sugestia că un ne-evreu ar putea beneficia de parte egală cu el la făgăduinţele lui Dumnezeu. Asta pur şi simplu nu era adevărat. Prorocii Israelului au prezis însă despre chemarea Neamurilor (Isaia 49:6;56:6,7), dar nicăieri ei nu au sugerat că Neamurile vor fi membri alături de iudei, în vreun grup în care ei, evreii, să nu aibă întâietatea.

În împărăţia viitoare a Domnului nostru, Israelul va fi căpetenia naţiunilor (Isaia 60:12);

Neamurile vor fi binecuvântate, dar binecuvântarea va veni prin Israel (Isaia 60:3;61:6;Zaharia 8:23).

Chemarea Israelului a fost în primul rând, dar nu şi exclusiv, la nişte binecuvântări în locurile pământeşti (Deuteronom 28;Amos 9:13-15). Chemarea bisericii este în primul rând la binecuvântări spirituale, în locurile cereşti (Efeseni 1:3). Israelul a fost chemat să fie poporul ales al lui Dumnezeu pe pământ. Biserica este chemată să fie Mireasa cerească a lui Cristos (Apocalipsa 21:2, 9). Israelul va fi binecuvântat sub domnia lui Cristos în Mia de ani (Osea 3:5); biserica va domni împreună cu El peste întreg universul, împărţind gloria Sa (Efeseni 1:22,23).

Prin urmare, ar trebui să fie clar că biserica nu este tot una cu Israelul sau cu împărăţia. Este o societate nouă, o părtăşie unică şi cel mai privilegiat corp de credincioşi din toată Biblia. Biserica a luat fiinţă după ce S-a suit Cristos la cer şi a fost dat Duhul Sfânt (Fapte 2). A fost înfiinţată prin botezul Duhului Sfânt (1Corinteni 12:13). Şi se va împlini (încheia) la Răpire, când toţi cei ce sunt ai lui Cristos vor fi duşi în cer (1Tesaloniceni 4:13-18;1Corinteni 15:23,51-58).