Am văzut că sursa iluminării spirituale este Dumnezeu; canalul este Duhul Sfânt; iar subiectul suprem este deplina cunoştinţă a lui Dumnezeu. Acum am ajuns la organele iluminării: ochii inimilor voastre (NKJV text marginal. Atât manuscrisele cele mai vechi, cât şi majoritatea celor existente redau textul drept: inimi (textual kardias, singular), nu înţelegere (dianoias). Astfel versiunea redată în textul marginal este, fără îndoială, cea corectă) să vă fie luminaţi.
Această expresie figurată ne învaţă că înţelegerea corectă a realităţilor divine nu depinde de capacitatea intelectuală deosebită a cuiva, ci tot ce se cere este să ai o inimă simţitoare, sensibilă, plină de duioşie. Este o chestiune ce ţine de afecţiuni, dar şi de minte. Revelaţiile lui Dumnezeu sunt dăruite celor care îl iubesc. Asta deschide extraordinare posibilităţi pentru toţi credincioşii, pentru că deşi s-ar putea ca nu toţi să fim înzestraţi cu minţi de geniu, toţi putem însă avea inimi pline de iubire.
în continuare, Pavel precizează cele trei zone de cunoştinţă divină pe care ar dori să le aibă sfinţii:
1. nădejdea chemării Sale
2. bogăţiile gloriei moştenirii Sale în sfinţi
3. puterea Lui nespus de mare pentru toţi cei ce cred.
Nădejdea chemării Sale ne duce cu gândul la viitor, relevând destinul final pe care L-a avut El în vedere pentru noi când ne-a chemat. Aici este inclus şi faptul că vom fi cu Cristos şi ca Cristos, în veci de veci. Vom fi arătaţi universului ca fii ai lui Dumnezeu, ca Mireasa fără pată a lui Cristos, domnind împreună cu El. Noi nădăjduim în aceste lucruri nu în sensul că ne-am îndoi câtuşi de puţin, ci, mai degrabă, pentru că este acel aspect al mântuirii noastre care este încă la timpul viitor; e un lucru care încă aşteptăm să se întâmple.
Bogăţiile slavei moştenirii Sale în sfinţi este al doilea domeniu de extraordinară măreţie ce le este dat sfinţilor să-l exploreze. Observaţi modul în care clădeşte Pavel cuvintele, ca într-o piramidă, pentru a produce efectul imensităţii şi grandorii:
Moştenirea Sa
Moştenirea Sa în sfinţi
Slava moştenirii Sale în sfinţi
Există două posibilităţi de înţelegere a acestui lucru, ambele fiind semnificative. Potrivit primei interpretări, sfinţii sunt moştenirea Sa iar El îi priveşte ca pe o comoară de valoare nespus de mare. La Tit 2:14 şi la 1Petru 2:9 credincioşii sunt numiţi „poporul Său special". Negreşit este o etalare de har nespus să vedem cum nişte păcătoşi nevrednici pot ocupa, după ce au fost mântuiţi prin Cristos, un loc atât de înalt în inima lui Dumnezeu, încât El să-i numească moştenirea Sa.
Cealaltă interpretare este că moştenirea se referă la tot ce vom moşteni noi. Pe scurt, înseamnă întregul univers adus sub domnia lui Cristos iar noi, Mireasa Lui, domnind împreună cu El. Dacă apreciem bogăţia slavei tuturor lucrurilor pe care le-a pregătit El pentru noi, vom pierde gustul pentru atracţiile şi plăcerile acestei lumi.