Tragedia este şi mai mare prin faptul că ultimele zile ale acestui om sunt pline de durere, suferinţă, boala şi mânie. Viaţa sa a fost ca un revers al Cenuşăresei - de la bogăţii la zdrenţe.
Desigur, într-un sens, orice om care moare lasă în urmă totul. Dar aici Predicatorul pare să scoată în evidenţă nebunia de a aduna bani, când ar putea să-i folosească în scopuri utile, pentru ca apoi să-i piardă pe toţi iar la urmă să nu se aleagă cu nimic după o viaţă de trudă.