Plânsul îşi are timpul lui şi râsul timpul lui. Viaţa pare să alterneze între tragedie şi comedie. O dată poartă masca neagră a tragediei, pentru ca în clipa următoare să se prezinte sub chipul colorat al clovnului.
Bocitul îşi are timpul lui şi dansul timpul lui. Procesiunea funerară înaintează pe stradă, în acordurile muzicii de doliu. Dar nu după mult timp, aceeaşi oameni vor putea fi văzuţi dansând la o nuntă, total transformaţi după recenta întristare.