Datorită rezultatelor deplorabile ale tuturor cercetărilor sale, Solomon a început să ia în considerare dacă se merită a fi un înţelept sau un prost. Şi s-a decis să investigheze această chestiune. Întrucât viaţa este o goană după clăbuci de săpun, are oare omul ce trăieşte o viaţă integră vreun avantaj faţă de cel ce trăieşte la polul opus, făcându-şi de cap, gustând din plin din nebunie şi prostie?
Fiind un monarh absolut şi pe deasupra şi înţelept şi bogat, s-ar fi cuvenit ca lui Solomon să nu-i fie deloc greu să afle răspunsul. Dar dacă nici măcar el nu era în stare să afle răspunsul, ce şanse ar mai fi avut oricare din succesorii săi? Slabe speranţe erau pentru oricare din cei ce aveau să-i urmeze la tron să elucideze acest subiect.