Am ajuns acum la săptămâna a şaptezecea. Cum am arătat deja, există un hiat între săptămâna a şaizeci şi noua şi săptămâna a şaptezecea. Această perioadă parantetică este Epoca Bisericii, care durează de la Rusalii până la Răpire. Ea nu este menţionată expres în Vechiul Testament, căci a fost o taină ascunsă de Dumnezeu de la întemeierea lumii, dac descoperită de apostolii şi profeţii din perioada Noului Testament. Dar principiul unui hiat este minunat ilustrat de Domnul nostru în sinagoga din Nazaret (Luca 4:18, 19). Isus a citat textul de la Isaia 61:1,2a dar s-a oprit imediat după cuvintele „anul de îndurare al Domnului" (Prima Sa venire), omiţând judecata ce va avea loc la A Doua Sa venire, reprezentată prin restul cuvintelor din textul citat: ,,şi ziua de răzbunare a Dumnezeului nostru" (Isaia 6l:2b). Între „anul de îndurare al Domnului" şi „ziua răzbunării Dumnezeului nostru" urma să se deruleze Epoca Bisericii. Apoi el (prinţul roman) va confirma un legământ cu mulţi (adică cei mai mulţi membri necredincioşi din cadrul naţiunii Israel) pe timp de o săptămâna (perioada de şapte ani a Tribulaţiei). Acest legământ ar putea îmbrăca forma unui tratat de pace, tratat de neagresiune sau a unei garanţii de asistenţă militară în căzui unui atac din partea unei naţiuni împotriva Israelului.

Dar la mijlocul săptămânii el va pune capăt jertfei şi ofrandei. Prinţul roman va deveni ostil faţă de Israel, interzicând continuarea jertfelor şi ofrandelor aduse în cinstea lui Iehova.

Şi pe aripa urâciunilor. Aflăm de la Matei 24:15 că el va ridica o imagine idolatră abominabilă în templu şi va obliga pe toţi să i se închine. Unii cred că aripa de aici se referă la o aripă a templului.

Va fi cel care pustieşte. El va persecuta şi distruge pe cei ce refuză să se închine chipului ridicat de el.

Chiar până consumarea, care este stabilită, va fi turnată peste pustiire. Groaznicele persecuţii îndreptate împotriva evreilor vor continua pe toată perioada celei de-a doua jumătăţi a Tribulaţiei, de trei ani şi jumătate a săptămânii a şaptezecea, o perioadă cunoscută sub denumirea de Marea Tribulaţie sau Marea Strâmtorare. Apoi prinţul roman, „cel ce face pustiirea," va fi el însuşi nimicit, cum a decretat Dumnezeu, fiind aruncat în iazul de foc (Apocalipsa 19:20).