Cea de-a şaptea pecete se deschide cu un scurt răgaz. În timp ce unii îngeri se pregătesc să execute judecăţile, un alt Înger (Hristos în Persoană) îndeplineşte funcţia de Mijlocitor (v. 3). Prin ceea ce El Însuşi a suferit, Domnul Isus simpatizează cu credincioşii aflaţi în încercare (Evrei 2.18; 4.15). În aceste vremuri apocaliptice, El va interveni în favoarea credincioşilor din necazul cel mare (cei din cap. 7). La rândul lor, toţi sfinţii, deja strânşi în glorie, după ce vor fi cunoscut şi ei pe pământ oboseala şi durerea, vor fi interesaţi cu atât mai mult de situaţia credincioşilor care trec prin această perioadă groaznică. Ei vor fi astfel preoţi împreună cu Hristos, prezentându-I lui Dumnezeu aceste cădelniţe de aur pline cu parfumuri care sunt rugăciunile sfinţilor (cap. 5.8b).Devansaţi prin mijlocire, fiecare din cei şapte îngeri îşi duce la gură trâmbiţa de temut. Şi primul dă semnalul judecăţii neaşteptate asupra puternicilor din vest (copacii) şi a prosperităţii universale. Cel de-al doilea corespunde dezlănţuirii în imperiul pământesc a unei mari anarhii. Al treilea şi al patrulea provoacă prăbuşirea şi apostazia autorităţilor responsabile, cufundându-i pe oameni în cel mai adânc întuneric moral.