Din nou, oamenii sunt chemaţi să asculte acest avertisment solemn faţă de pericolul de a face o declaraţie religioasă de mărturisire, fără să fi fost însă născuţi cu adevărat din nou.
Adunarea din Sardes este văzută adesea ca o întruchipare a perioadei imediat următoare Reformei, când biserica a devenit formală, ritualistică, lumească şi politică. Bisericile protestante de stat din Europa şi din coloniile americane s-au situat în fruntea acestui curent de îndepărtare de la linia normală a bisericii.