Apocalipsa se încheie cu o promisiune şi o binecuvântare. Promisiunea este că Domnul Isus vine curând. (în engleză: quickly), ceea ce, aşa cum s-a arătat, poate însemna fie curând, fie deodată. Nădejdea unei întoarceri inopinate, subite ar trezi aceeaşi anticipaţie sau veghere ca nădejdea unei întoarceri în curând. Fiecare persoană răscumpărată răspunde la binecuvântata nădejde cu cuvintele: „Amin! Vino, Doamne Isuse!"

După cum Geneza este cartea începuturilor, tot aşa Apocalipsa este cartea împlinirii, consumării. Temele care au fost introduse în prima carte sunt duse până la capăt în ultima carte. Observaţi următoarele paralele:

GENEZA

APOCALIPSA

Crearea cerurilor şi pământului (Geneza 1:1)

Distrugerea cerurilor şi a pământului (Apocalipsa 20:11b)
Crearea de noi ceruri şi un nou pământ (Apocalipsa 21:1).

Începutul domniei lui Satan pe pământ (Geneza 3:l-7)

Satan aruncat în iazul de foc (Apocalipsa 20:10).

Pătrunderea păcatului (Gen.3:1-7)

Izgonirea păcatului (Apocalipsa 20:27).

Rostirea blestemului asupra creaţiei (Geneza 3:17-19)

Îndepărtarea blestemului (Apocalipsa. 22:3).

Pierderea dreptului la pomul vieţii (Geneza 3:24b)

Restabilirea accesului la pomul vieţii (Apocalipsa 22:2,19 textul marginal).

Alungarea omului din grădina Eden (Geneza 3:24a).

Omul este primit din nou în Paradis (Apocalipsa 22:1-7).

Moartea pătrunde în lume (Geneza 2:17;5:5).

Moartea este pe veci eliminată (Apocalipsa 21:4).

Căsătoria primului Adam (Geneza 4:1).

Căsătoria celui de-al doilea Adam (Apocalipsa 19:7).

Durerea îşi face loc în omenire (Geneza 3:16).

Durerea este eliminată. (Apocalipsa 21:4).