Gaius şi-a găsit o plăcere deosebită în a-şi deschide larg uşa locuinţei sale celor care ieşiseră să vestească evanghelia. El a manifestat această ospitalitate deosebită nu doar celor pe care-i cunoştea, ci şi străinilor (textul critic conţine varianta: „în mod special - touto în greacă; textual: „acesta", străinilor). Ioan spune că Gaius a fost credincios în această slujbă. Deducem din Noul Testament că ospitalitatea este deosebit de importantă înaintea lui Dumnezeu. Când oferim ospitalitate copiilor Domnului este ca şi când L-am găzdui pe însuşi Domnul Isus Cristos (Matei 25:40). Pe de altă parte, eşecul de a-i găzdui pe slujitorii Săi este privit ca echivalând cu eşecul de a-L găzdui chiar pe El (Matei 25:45). Prin ospitalitatea oferită străinilor, „unii... au găzduit, fără să ştie, pe îngeri" (Evrei 13:2). Mulţi pot mărturisi că prin practicarea ospitalităţii, nişte mese simple au fost transformate în sacramente (Luca 24:29-35), copiii au fost convertiţi şi familii întregi s-au apropiat mai mult de Domnul.