În această epistolă sunt amintite trei categorii de oameni:

Figel şi Hermogen (1:15) - Care s-au ruşinat de adevăr.

Imeneu şi Filet (2:17, 18) - care s-au abătut de la adevăr, şi

Iane şi Iambre (3:8) - care s-au împotrivit adevărului.

În versetul al optulea, Pavel reia tema liderilor şi învăţătorilor din cadrul cultelor deraiate, pe care îi compară cu Iane şi Iambre, cei care s-au împotrivit lui Moise. Cine au fost oamenii aceştia? În realitate, numele lor nu sunt pomenite în Vechiul Testament, dar mai toţi învăţaţii sunt de părere că au fost doi dintre vrăjitorii de frunte ai Egiptului, pe care i-a chemat Faraon, ca să imite miracolele săvârşite de Moise.

Aici se ridică întrebarea de unde a ştiut Pavel cum îi cheamă. Răspunsul nu trebuie să fie dificil, întrucât, chiar dacă numele acestora nu au fost transmise de tradiţia iudaică, nimic nu ne împiedică să presupunem că ele au fost comunicate apostolului prin revelaţie divină.

Important este că aceştia s-au împotrivit lui Moise, imitându-i lucrările, prin miracole contrafăcute. Este exact situaţia aderenţilor la cultele deraiate. Ei se împotrivesc lucrării lui Dumnezeu prin faptul că o imită. Ei au biblia lor proprie, calea lor de mântuire - pe scurt, ei posedă un corespondent, cu care înlocuiesc fiecare adevăr din cadrul creştinismului. Ei se împotrivesc adevărului lui Dumnezeu prin prezentarea unei perversiuni ieftine, recurgând uneori la magie.

Oamenii aceştia sunt stricaţi la minte. Arthur Way traduce astfel: „minţile lor sunt putrede până în miezul lor". Minţile lor sunt denaturate, deformate şi depravate.

Când sunt supuşi la probă cu privire la credinţa creştină, ei sunt găsiţi nevrednici (dezaprobaţi) şi rătăciţi. Testul cel mai bun la care pot fi supuşi este să le pui o întrebare simplă, dar capitală: „Este Isus Cristos Dumnezeu?" Mulţi vor încerca în acest punct să-şi ascundă falsa învăţătură, admiţând că Isus este Fiul lui Dumnezeu, dar înţelegând prin aceasta că El este un fiu al lui Dumnezeu în acelaşi sens în care şi alţii sunt copiii lui Dumnezeu. Când sunt însă confruntaţi cu întrebarea: „Este Isus Cristos Dumnezeu?" ei îşi dau arama pe faţă. Nu numai că neagă Dumnezeirea lui Isus Cristos, ci, de obicei, se mânie că li se pun astfel de întrebări. Acest lucru este valabil în cazul spiritiştilor, cristadelfienilor, martorilor lui Iehova şi al celor din gruparea intitulată: „Calea".