Domnul a trimis ciuma, care timp de trei zile a omorât şaptezeci de mii de oameni. Îngerul nimicirii se pregătea tocmai să distrugă cetatea Ierusalimului, când Dumnezeu l-a oprit pe aria lui Arauna (numit şi Ornan). David L-a întrebat pe Domnul de ce nimicea poporul Israel, când David şi casa lui purtau vina. Răspunsul lui Dumnezeu, dat prin gura prorocului Gad, a fost ca David sa ridice un altar pe aria lui Arauna. Prin urmare, David a aranjat imediat cu Iebusitul Arauna să cumpere de la acesta terenul în cauză. Deşi era neevreu, Arauna i-a oferit lui David nu numai aria, fără sa pretindă nici un ban, ci şi sculele de treierat ca lemn de foc. La care regele a răspuns plin de nobleţe: „nu voi aduce Domnului, Dumnezeului meu, arderi-de-tot care să nu mă coste nimic."

În cele din urmă, David a cumpărat aria şi boii contra sumei de cincizeci de sicii de argint. (1 Cro. 21:25 spune că David a plătit 600 de sicii de aur pentru terenul respectiv, dar aici a fost cuprinsă negreşit şi zona din jurul ariei.) Ciuma a încetat când au fost aduse arderile-de-tot pe altar (v. 25). Aria lui Arauna de pe Muntele Moria a fost probabil chiar locul în care Avraam l-a adus pe Isaac să fie jertfit. Ulterior a devenit locul pe care s-a ridicat templul lui Solomon şi mai târziu templul lui Irod din vremea lui Cristos. Astăzi este ocupat de o moschee islamică, Domul Stâncii. Este probabil locul pe care se va afla templul din timpul Marii Strâmtorări şi, în final, templul din timpul Mileniului.

Scripturile dau dovadă de o totală francheţe în tratarea eroilor credinţei. David a avut greşelile sale, care sunt menţionate alături de credinţa lui. L-am urmărit pe David de-a lungul traseului parcurs începând de la stână, apoi în exilul său, ca în cele din urmă să vedem înălţarea sa. Puţini oameni au umblat mai aproape de Dumnezeu; puţini oameni au căzut mai adânc în păcat. Dar prin toate David a fost susţinut de Domnul. Am beneficiat cu toţii de pe urma experienţelor prin care a trecut David, deoarece pe acestea el le-a consemnat în psalmii săi.

Matthew Henry se referă la modul în care se prezintă David în cartea Samuel şi cum se prezintă el în Psalmi: Multe lucruri din istoria sa conţin învăţăminte preţioase; dar pentru eroul care formează subiectul lor, deşi în multe situaţii el pare foarte măreţ şi foarte bun, fiind considerat favoritul cerului, totuşi trebuie să mărturisim că onoarea sa străluceşte mai luminos în Psalmii săi, decât în Cronicile sale.

Cuvintele Psalmului 40 rezumă admirabil viaţa lui David:

L-am aşteptat în răbdare pe Domnul şi El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătul. M-a scos din groapa pierzării, din fundul mocirlei; mi-a aşezat picioarele pe stâncă şi mi-a întărit paşii. Mi-a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulţi vor vedea lucrul acesta, se vor teme şi se vor încrede în Domnul (Psalmul 40:1-3).