Între timp ceata celor care-l însoţeau pe David s-a îngroşat, căpătând proporţiile unei adevărate procesiuni - toţi oamenii din Iuda şi jumătate din oamenii celorlalte triburi cu toţii hotărâţi să-l readucă pe rege la Ierusalim.
În continuare au izbucnit nişte lupte interne, generate de faptul că Iuda ocupase un rol atât de proeminent în restabilirea regelui pe tronul său (adică readucerea sa de pe celălalt mal ai Iordanului), fără să fi invitat cele zece triburi să participe la acest eveniment. Oamenii din Iuda au explicat ca David este ruda lor apropiată şi ca nu au profitat în nici un fel de pe urma acestui gest de preluare a iniţiativei, faţă de celelalte triburi. Cele zece triburi au susţinut însă că ele au de zece ori mai mult dreptul de a participa decât Iuda. Tonul incisiv al cuvintelor membrilor tribului Iuda a fost un semn rău prevestitor al gravelor probleme ce aveau să se ivească nu după mult timp.