În acest punct Petru trece de la batjocoritori la sfinţi, imprimând obligaţiile ce le revin acestora. Deci, fiindcă toate aceste lucruri se vor desface, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă... Toate lucrurile materiale poartă pecetea distrugerii. Lucrurile cu care se fălesc oamenii, lucrurile cărora îşi dedică întreaga viaţă, sunt, în cel mai bun caz, trecătoare. A trăi pentru lucruri materiale înseamnă a trăi pentru ce este vremelnic. Dar bunul simţ ne spune că trebuie să ne dezlipim de jucăriile şi nimicurile acestei lumi, trăind, în schimb, în sfinţenie şi evlavie. Este pur şi simplu o chestiune de a trăi pentru veşnicie, iar nu pentru timp, de a sublinia latura spirituală, în schimbul celei materiale, de a alege ceea ce este permanent, în schimbul celor trecătoare.