Pe cărarea uceniciei nu poţi sta pe loc, ci fie vei înainta, fie vei da înapoi. Când mergem înainte, avem parte de tărie şi siguranţă; pe când, atunci când regresăm, avem parte de pericole şi eşecuri.
Eşecul de a persevera în dezvoltarea caracterului creştin conduce la ariditate, sterilitate, nerodnicie, orbire, miopie şi uitare.
Ariditatea. Numai viaţa trăită în părtăşie cu Dumnezeu poate avea o eficacitate adevărată. Călăuzirea Duhului Sfânt elimină activitatea aridă (sau „lenea", cum se spune în ediţia română), asigurându-ne eficienţa maximă. Altfel nu suntem decât un vas zăngănitor, dând cu pumnul în vânt sau cosând fără aţă.
Nerodnicia. Se poate să avem cunoştinţe considerabile despre Domnul Isus Cristos, şi totuşi să fim neroditori în acele cunoştinţe. Eşecul de a transpune în practică ceea ce cunoaştem va duce, în mod inevitabil, la o stare de ariditate şi sterilitate. Tocmai faptul că apele care intrau nu aveau şi o ieşire corespunzătoare au ucis acea mare, căreia i se spune acum Marea Moartă. Tot aşa şi în cazul nostru dacă lipseşte gura de ieşire va fi omorâtă productivitatea pe planul spiritual.