Sub domnia lui Ahab regele Moabului fusese obligat să plătească tribut Israelului. Dar după moartea lui Ahab, regele Meeşa al Moabului a considerat că a venit timpul nimerit să scuture jugul asupririi. Renumita Piatră Moabită, descoperită de un misionar german în 1868, menţionează subjugarea de către Israel a Moabului şi revolta reuşită a lui Meeşa.
Ahazia nu luase nici o măsură în urma revoltei Moabului. Dar când succesorul său Ioram a venit la putere, imediat a căutat să readucă Moabul sub stăpânirea sa, nedorind să piardă un tribut atât de mare. Ioram l-a rugat pe Iosafat să i se alăture în lupta împotriva Moabului şi din nou, dând dovadă de nechibzuinţă, Iosafat a consimţit. (Vezi 1 Regi 22, unde Iosafat a fost cât pe aci să-şi piardă viaţa prin alianţa încheiată cu Israel.) Cei doi regi au convenit să meargă pe malul de vest al Mării Moarte, apoi urmând direcţia est să pătrundă în Edom iar de acolo să se deplaseze spre nord, ajungând în Moab. Întrucât regele Edomului era în acest timp vasalul regelui Iosafat al Iudei, automat şi Edomul a fost inclus în campania militară împotriva Moabului.