A distrus altarul ce fusese la Betel şi a ars locul înalt. Apoi a luat oasele din mormintele din preajmă şi le-a ars pe ruinele altarului. („Atât israeliţii, cât şi păgânii considerau osemintele morţilor drept o întinare veşnică.") Toate acestea au împlinit profeţia rostită cu 300 de ani mai înainte de un om al lui Dumnezeu către Ieroboam. Iosia este unul dintre puţinii oameni din Scriptură numiţi înainte de a se fi născut (1Regi 13:2). El a fost un vas ales, rânduit mai dinainte ca să împlinească oracolul profetului anonim împotriva altarului de la Betel.
Când regele Iosia a văzut piatra funerară a omului lui Dumnezeu care mărturisise împotriva altarului de la Betel, a poruncit ca nimeni să nu se atingă de oasele profetului. Aşadar osemintele sale au fost lăsate acolo, împreună cu osemintele profetului anonim care venise din Samaria (cf. 1Regi 13:30,31).