6. Boala şi însănătoşirea lui Ezechia (20:1-11)
În general se crede că evenimentele din capitolul 20 au avut loc mai înainte, probabil în prima parte a capitolului 18, în timpul primei invazii a lui Senaherib (vezi v. 6). Când Ezechia s-a îmbolnăvit grav, Isaia i-a spus să-şi pună casa în ordine deoarece avea să moară în curând. Regele s-a rugat fierbinte să se facă bine şi a primit un răgaz de cincisprezece ani. Whitcomb comentează în legătură cu aceasta: Ce aş face eu oare cu restul vieţii mele, dacă Dumnezeu mi-ar spune că mai am doar cincisprezece ani de trăit? Ce a făcut Ezechia cu aceşti ani? Biblia nu ne spune, deoarece ultimul eveniment al domniei sale care este consemnat a fost distrugerea armatei lui Senaherib, în anul 701 Î.Cr. (care a avut probabil loc cu mai puţin de un an înainte de boala sa). Unii au sugerat că motivul pentru care Dumnezeu i-a prelungit viaţa a fost faptul că nu avea până la acea dată nici un moştenitor de parte bărbătească la tron (2 Regi 21:1 spune că Manase avea doar doisprezece ani când a început să domnească). S-ar putea însă ca Manase să fi fost coregent cu tatăl său timp de aproape zece ani, deoarece altminteri ar fi fost imposibil ca cei 55 de ani ai domniei sale să fie cuprinşi în durata istoriei regatului Iuda, calculând anii înapoi de la datele cunoscute ale captivităţii babiloniene.