Cu acest verset se revine la colonişti străini din Israel, care păreau mai puţin vinovaţi decât israeliţii. Cu puţina lumină ce o posedau, ei se temeau totuşi de Domnul, în felul lor. Dar cele zece triburi, cu toată lumina pe care o aveau, nu s-au temut de Domnul (v. 34b). După câte ştim cele zece triburi n-au mai revenit niciodată în ţară,( Dar Luca 2:36 menţionează că profetesa Ana era din „tribul lui Aşer," unul din cele zece triburi. Se pare că unii membri ai acestui trib au revenit. De asemenea, Iacov şi-a adresat epistola „celor douăsprezece seminţii care sunt împrăştiate" (1:1); prin urmare, cele zece triburi nu sunt total „pierdute" din vedere, chiar în era creştină.) ci au fost împrăştiate în toată lumea. Poate că între ele se numără evreii de culoare Falaşa, din Etiopia, evreii chinezi din Kaifeng-Fu şi evreii Cochin din India. Identitatea lor nu e, desigur, necunoscută de Dumnezeu şi El îi va aduce înapoi în Israel, într-o bună zi.
Misiunea profetului Osea (Hosea, în engleză, n.tr.) a luat probabil sfârşit în această perioadă - adică odată cu căderea Samariei şi începutul captivităţii Israelului.