Ahaz fiul lui Iotam a fost rege al lui Iuda douăzeci de ani (735-716/15 î.Cr.; cf. 2 Cronici 28).
Ahaz a fost coregent cu tatăl său probabil pe parcursul a doisprezece ani. Numele Ahaz este forma prescurtată a lui Iehoahaz. În inscripţiile asiriene aşa apare Ahaz, cu forma lungă. Prefixul „Ieho-" se referă, desigur, la Iehova şi în mod cert Duhul Sfânt a dispus ca acest prefix să fie omis, întrucât Ahaz a fost un apostat. El a mers pe urmele regilor lui Israel, practicând idolatria, până acolo încât şi-a trecut propriul fiu prin foc. În cadrul închinării la zeul Moloc, se crede că copiii erau trecuţi printre braţele încinse ale idolului de aramă, acest gest semnificând curăţirea de ce este rău şi, în acelaşi timp, un act de devoţiune faţă de zeu. Uneori copiii erau chiar omorâţi şi arşi de vii (Ieremia 7:31; Ez. 16:21).