M. Încheierea misiunii lui Elisei (13:14-25)
Versetele 14-25 ne spun despre profeţia şi moartea lui Elisei, care au avut loc în timpul domniei lui Iehoaş. Pe când profetul Elisei se afla pe patul de moarte, Ioaş (Iehoaş) l-a vizitat şi l-a plâns, spunând: „O părinte, părinte, carele lui Israel şi călăreţii săi!" Prin asta a vrut să spună că oameni de calibrul lui Elisei au fost cea mai autentică şi mai bună apărare pentru poporul Israel. Elisei rostise aceleaşi cuvinte cu ocazia trecerii la cele veşnice a lui Ilie (2:12). El şi-a dat seama că moartea profetului avea sa constituie o mare pierdere pentru regat. De pe patul de moarte, Elisei i-a spus lui Ioaş să ia un arc cu săgeţi şi să lovească pământul cu săgeţile. Săgeata trasă spre răsărit semnifica biruinţă asupra sirienilor, care ocupaseră teritoriul israelit situat la est de Iordan, întrucât Ioaş a lovit pământul doar de trei ori, el avea să lovească Siria doar de trei ori. Dacă ar fi lovit pământul de cinci sau şase ori, Siria ar fi fost eliminată în întregime. Dar lui Ioaş îi lipsea spiritul de perseverenţă şi răbdare. Biruinţa asupra duşmanilor depinde de gradul de ascultare de care dă cineva dovadă. Precis Ioaş a cunoscut semnificaţia actului pe care-l săvârşea, altminteri nu ar fi fost făcut răspunzător pentru eşecul de a lovi de cinci sau şase ori pământul. Moartea lui Elisei nu a fost de bun augur pentru regatul de nord.