Q. Regele Iehoahaz
Ducerea lui Iuda în captivitatea babiloneană a avut loc în mai multe etape. În anul 605 Î.Cr. Nebucadneţar a intrat în Ierusalim, l-a făcut pe regele Iehoiachim vasalul său, şi a dus în Babilon o serie de captivi, între care şi pe Daniel (2 Regi 24:1). În anul 597 Î.Cr., Nebucadneţar a invadat din nou Ierusalimul, deportându-i pe Iehoiachin şi luând alţi captivi, între care şi pe Ezechiel (2 Regi 24:10). În fine, în anul 586 Î.Cr., Nebucadneţar a distrus templul, ducând-i în captivitate pe toţi, în afară de câţiva dintre cei mai săraci locuitori ai ţării (2 Regi 25:1 -10).
Iehoahaz a domnit doar trei luni, fiind detronat de regele Egiptului şi obligat să plătească un tribut apăsător. Iehoahaz a fost un om rău, spre deosebire de tatăl său Iosia (cf. 2 Regi 23:31-34). A fost dus în Egipt, unde a murit.