Cei doi heruvimi au fost aşezaţi în Locul Preasfânt (pe lângă cei doi heruvimi care formau parte comună cu capacul îndurării de deasupra chivotului). Anvergura aripilor lor corespundea cu lăţimea Locului Preasfânt. Chivotul avea să fie aşezat ulterior sub heruvimi (5:7). Heruvimii sunt fiinţe spirituale care apar adesea pe paginile Scripturii. Zidurile (v. 7) şi perdeaua (v. L4) au fost împodobite cu imagini de heruvimi, simbolizând faptul că ei stau necurmat în prezenţa lui Dumnezeu. Templul şi tabernacolul au fost tipuri ale adevăratei locuinţe a lui Dumnezeu - adică, raiul, unde Lui I se închină, zi şi noapte, oştiri fără număr (Evrei 8:5). Şi ei sunt tipuri ale lui Cristos (Ioan 1:14, verbul „a locuit" este în original „a cortuit"; 2:19).
Solomon a construit templul pe Muntele Moria, la nord de străvechea Cetate a lui David. Templul a fost construit după planurile pe carei le-a dat Domnul lui David (1 Cronici 28:11-13, 19). Cele două încăperi principale ale templului, respectiv sanctuarul şi sanctuarul interior, corespund locului sfânt şi Locului Preasfânt (Sfintei Sfintelor) din cortul întâlnirii.