Preoţii şi leviţii au fost repartizaţi fiecare la locul său, aşa cum rânduise David, cântând şi intonând melodii cu instrumentele lor sfinţite, în timp ce se aduceau jertfe. Toţi cei aflaţi acolo cu acel prilej s-au plecat înaintea Domnului, închinându-I-se împreună cu leviţii. Iar cei ce au simţit îndemnul au adus jertfe mistuite şi jertfe de mulţumire. Atât de multe daruri de bunăvoie au fost făcute încât leviţii au trebuit să dea o mână de ajutor preoţilor la înjunghierea animalelor de sacrificiu, întrucât nu au fost destui preoţi care să se fi sfinţit. Oamenii s-au bucurat de această neaşteptată stare de trezire spirituală care a venit peste ei, încolţind în ei speranţa unui viitor mai bun pentru Iuda. Toate acestea nu au fost însă decât începutul reformelor lui Ezechia.