Când Amazia a început să se închine la idolii pe care i-a adus din Edom, un profet l-a mustrat pentru credinţa lui că aceşti zei, care n-au fost de nici un folos pentru poporul său, ar putea să-l ajute pe el. Amazia l-a întrerupt pe profet printr-o ameninţare, probabil o aluzie voalată la Zaharia, care îşi pierduse viaţa profeţind împotriva tatălui lui Amazia (24:20-22). Profetul a răspuns la avertismentul regelui cam în felul următor: „Eu nu voi fi lovit. Pentru că ai refuzat sfatul meu, tu eşti cel care vei fi nimicit." Amazia nu a ascultat de sfatul lui Dumnezeu, ci a solicitat sfatul propriilor săi consilieri. Dând dovadă de necugetare, a pornit un război cu Ioaş al Israelului, refuzând să asculte de avertismentul profetului.