Credinciosul trebuie să caute să-I fie plăcut Domnului. Deşi mântuirea nu depinde de fapte, răsplata pe care o va primi în acea zi va depinde în mod proporţional de credincioşia cu care L-a slujit pe Domnul. Un credincios trebuie să nu uite niciodată că credinţa este legată de mântuire iar faptele sunt legate de răsplată. El este mântuit prin har, prin credinţă, şi nu prin fapte; dar odată mântuit, el trebuie să-şi dea toată străduinţa să facă fapte bune, pentru care va primi răsplăţi.
Observaţi că Pavel dorea să-i fie plăcut Lui, fie că rămânea acasă, fie că era departe de casa cerească. Asta înseamnă că slujirea sa pe pământ avea menirea să încânte inima Domnului său, fie că Pavel se afla aici pe pământ, fie că stătea înaintea scaunului de judecată al lui Cristos.