Apostolul explică în continuare că, întrucât comoara a fost încredinţată unor vase de lut, s-a creat un dualism: pe de o parte existând o aparentă înfrângere, iar pe de alta o necurmată biruinţă. Privind lucrurile din afară, totul pare o slăbiciune, dar în realitate avem o tărie extraordinară. Când spune apostolul: Suntem presaţi din greu din toate părţile, dar nu zdrobiţi, el se referă la faptul că era în permanenţă presat de adversari şi de greutăţile prin care trecea. Cu toate acestea, nu era total împiedicat de a rosti mesajul evangheliei.
Perplecşi, dar nu în disperare. Din punct de vedere omenesc, Pavel adesea nu ştia dacă se mai găseşte o cale de scăpare din greutăţile cu care era confruntat, şi totuşi Domnul niciodată nu l-a lăsat să cunoască disperarea. Pavel nu a fost niciodată lăsat într-o strâmtorare din care să nu mai fie cale de scăpare.