După ce am luat cunoştinţă despre toate suferinţele cumplite prin care a trecut apostolul Pavel, ne vine greu să înţelegem de ce le numeşte el întristări uşoare şi de o clipă, căci, într-o anumită privinţă, ele nu au fost deloc uşoare, ci amare şi crunte.
Dar explicaţia o găsim în comparaţia pe care o face Pavel. Privite izolat, aceste strâmtorări ar părea, într-adevăr, foarte apăsătoare. Dar când sunt puse alături de greutatea veşnică de slavă (în ebraică termenul pentru „slavă" derivă din rădăcina lui „a fi greu", care poate să fi stat la baza formulării lui Pavel); ce ne aşteaptă, ele sunt într-adevăr uşoare. Învăţămintele pe care le tragem în urma suferinţelor de pe acest pământ vor da rod bogat în viaţa de apoi.
„Moorehead face următoarea observaţie: „Aici avem parte doar de o frântură de bucurie, acolo copleşiţi vom fi de ea. Doar un strop de bucurie aici, dincolo un ocean!"
Găsim în acest verset o piramidă, pe care, aşa cum arată F. E. Marsh, creştinul, urcând-o, nu oboseşte, ci găseşte în ea odihnă şi mângâiere pentru sufletul lui.
Slavă
Greutate de slavă
O greutate veşnică de slavă
Mai presus de orice măsură, o greutate veşnică de slavă
Cu mult mai presus de orice măsură, o greutate veşnică de slavă