Reflectând la suferinţele şi înjosirile de care a avut parte, gândul lui Pavel îi zboară instinctiv la cel mai umilitor moment din cariera sa. Dacă tot se laudă cu lucrurile care privesc slăbiciunea sa, atunci de ce nu ar menţiona experienţa pe care a avut-o pe drumul Damascului. E atât de contrar firii omeneşti ca cineva să se laude cu o experienţă atât de umilitoare, încât Pavel îl roagă pe Dumnezeu aici să ateste veridicitatea spuselor sale.