Ei erau dispuşi să tolereze exact tipul de om descris aici. Cine era acest om? E evident, din cele ce urmează, că era un învăţător iudaizator, apostolul fals care le dădea târcoale corintenilor. Mai întâi, el i-a dus în robie. Asta desigur se referă la robia legii (Fapte 15:10). Le-a propovăduit învăţătura, potrivit căreia credinţa în Cristos nu ar fi fost de ajuns, ci că oamenii trebuie să asculte şi de legea lui Moise.
În al doilea rând, el i-a sfâşiat pe sfinţi, în sensul că a pus asupra lor grele poveri financiare. Nu i-a slujit din dragoste, ci din lăcomie de bani.
Sintagma dacă vă ia cineva este, în textul original, o metaforă din domeniul pescuitului şi al vânătoritului. Învăţătorul fals i-a prădat pe aceşti oameni, ducându-i de nas.
O trăsătură dominantă a acestor oameni a fost aceea că se preamăreau pe ei înşişi, că tot timpul se lăudau. Criticându-i pe alţii, ei întotdeauna încercau să se înalţe pe ei înşişi în ochii oamenilor. În cele din urmă, i-au lovit pe credincioşi peste obraz - ceea ce constituia un mare afront. Nu trebuie să avem nici o ezitare în a interpreta aceste cuvinte în sens propriu, întrucât, de-a lungul veacurilor, oameni care au făcut o profesie din religie realmente i-au pălmuit pe enoriaşii lor, pentru a-şi impune autoritatea asupra lor.
Apostolul se miră că corintenii erau dispuşi să tolereze un tratament atât de grosolan împotriva lor, din partea acestor învăţători falşi, dar, pe de altă parte, lui nu-i îngăduiau să-i mustre cu blândeţe şi să-i îndemne. Darby spune în această privinţă: „Te minunezi să constaţi cât de mult sunt dispuşi să sufere oamenii lucrurile false - cu mult mai mult decât sunt pregătiţi să sufere lucrurile adevărate!"