Asemenea oameni sunt plini de mândrie. Ei pretind că posedă cunoştinţe superioare, dar în realitate nu ştiu nimic. După cum a arătat Pavel deja, ei nu ştiu ce vorbesc.
Ei au boala cercetărilor fără rost şi a certurilor de cuvinte. (în engleză se spune că sunt obsedaţi de aceste lucruri, adică literalmente sunt bolnavi). Oamenii aceştia nu sunt sănătoşi duhovniceşte şi, în loc să-i înveţe pe oameni cuvinte sănătoase, ca în versetul anterior, ei îi învaţă cuvinte care îi îmbolnăvesc pe sfinţi. Ei ridică diverse chestiuni care nu zidesc duhovniceşte şi se ceartă pentru cuvinte.
Întrucât lucrurile despre care vorbesc ei nu fac parte din doctrina Bibliei, nu există nici o cale de a le soluţiona într-un fel sau altul, definitiv. Prin urmare, învăţătura lor stârneşte invidie, certuri, cuvinte jignitoare şi bănuieli rele, după cum arată şi Lenski:
„Prin întrebările şi polemicile lor, ei se invidiază între ei pentru aparenta măiestrie cu care celălalt ar fi argumentat. Ei se ceartă în timp ce se contrazic şi se luptă unul cu altul; apoi izbucnesc blasfemiile, adică înfierări îmbrăcate în cuvinte sacre.”