Lui Timotei i se spune aici omul lui Dumnezeu - titlul acordat adesea profeţilor în Vechiul Testament, prin care se înţelege un om cu purtare evlavioasă. Ar putea fi un indiciu că Timotei avea darul profeţiei. Reversul omului lui Dumnezeu este „omul păcatului", aşa cum citim la 2Tesaloniceni 2. Omul păcatului va fi însăşi întruparea păcatului. Toate lucrurile legate de acest om îi vor face pe oameni să se gândească la păcat. Timotei trebuie să fie un om al lui Dumnezeu, un om care îi va determina pe oameni să se gândească la Dumnezeu şi să-L slăvească pe Dumnezeu.
În slujirea sa pentru Cristos, Timotei trebuie să fugă de îngâmfare (versetul 4), necurăţie (versetul 5), un duh nemulţumit (versetul 6-8), pofte nebune şi periculoase (versetul 9) şi de iubirea banilor (versetul 10). El trebuie să cultive în schimb caracterul creştin - singurul lucru pe care îl poate lua cu el în cer. Aici ne sunt prezentate elementele caracterului creştin: neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea.
Neprihănirea se referă la dreptate, justiţie şi integritate în relaţiile noastre cu semenii.
Evlavia este calitatea de a fi ca Dumnezeu.
Credinţa ar putea însemna credincioşie sau statornicie.
Dragostea denotă afecţiunea noastră, atât pentru Dumnezeu, cât şi pentru semenii noştri.
Răbdarea este statornicie, capacitatea de a îndura, când suntem încercaţi.
Blândeţea este un duh smerit.