Se face aici o menţiune specială cu privire la regi şi toţi ce sunt în poziţii de autoritate. Toţi aceştia trebuie să ocupe un loc special în rugăciunile noastre. În alte locuri, Pavel ne-a amintit că autorităţile care există sunt rânduite de Dumnezeu (Romani 13:1) şi că ele sunt slujitorii lui Dumnezeu în folosul nostru (Romani 13:4).
Versetul acesta îmbracă un colorit aparte când ne aducem aminte că a fost scris în zilele împăratului roman Nero. Groaznicele persecuţii dezlănţuite de acest conducător mârşav nu au modificat realitatea faptului că creştinii trebuie să se roage pentru cei aflaţi la conducerea guvernului. Noul Testament ne învaţă că creştinul trebuie să fie loial stăpânirii, guvernului sub a cărui conducere se află, excepţie făcând situaţiile în care guvernul îi cere să nu se supună poruncilor lui Dumnezeu. Un creştin nu are voie să se implice în nici o revoluţie sau act de violenţă împotriva stăpânirii. El are dreptul şi datoria să nu se supună nici unui ordin care este contrar cuvântului lui Dumnezeu, acceptând în linişte şi supunere pedeapsa care decurge din acest act de nesupunere.
Motivul pentru care apostolul ne spune că trebuie să ne rugăm pentru guvernanţi este: ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi reverenţa. Este spre binele nostru ca să avem un guvern stabil şi ca ţara în care trăim să fie stabilă şi cruţată de război civil, de tulburări şi de anarhie.