Versetul acesta subliniază preţul extraordinar de mare pe care l-a plătit Domnul Isus Cristos pentru a ne izbăvi de mânie şi a ne asigura mântuirea. El a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El.

Sintagma: fie că veghem, fie că dormim poate fi înţeleasă în două feluri. Unii învăţaţi spun că se referă la „cei vii sau cei morţi" de la Răpire. Ei scot în evidenţă faptul că vor fi două categorii de credincioşi cu acea ocazie: cei ce au murit în Cristos şi cei ce sunt în viaţă când are loc Răpirea. Prin urmare, spun ei, fie că ne aflăm printre cei vii, fie printre cei morţi când se va întoarce Cristos, noi vom trăi împreună cu EL Creştinii care mor nu pierd nimic, după cum i-a explicat Domnul Martei: „Eu sunt învierea şi viaţa: cine crede în Mine, chiar dacă ar muri (adică, un creştin care moare înainte de Răpire), va trăi (căci el va fi înviat dintre cei morţi). Şi oricine trăieşte şi crede în Mine (un credincios care este în viaţă când are loc Răpirea) nu va muri niciodată...” (Ioan 11:25,26).

Alţi învăţaţi spun că sintagma: fie că veghem, fie că dormim ar însemna: „fie că suntem veghetori, fie că suntem lumeşti”. Cu alte cuvinte, Pavel ar spune aici că fie că suntem treji spiritual, fie că suntem lumeşti, carnali sau fireşti, vom fi răpiţi la cer, ca-să-L întâmpinăm pe Domnul. Mântuirea noastră eternă nu depinde de vegherea noastră spirituală în ultimele momente ale timpului petrecut de noi pe pământ. Dacă suntem convertiţi cu adevărat, vom trăi împreună cu El când va reveni El, fie că suntem într-o stare de aşteptare înfrigurată, fie că suntem adormiţi. Condiţia noastră spirituală va stabili, desigur, ce fel de răsplăţi vom primi, dar mântuirea noastră depinde numai şi numai de credinţa noastră în Cristos.

Cei care subscriu la părerea a doua scot în evidenţă că termenul tradus prin veghem este identic cu cel din versetul 6, „veghem" (cum au şi fost traduse în ediţia română, n.tr). Iar termenul tradus prin dormim are, în versetele 6 şi 7, sensul de: „insensibilitate faţă de lucrurile divine, presupunând conformare la principiile lumii” (W. E. Vine). Dar nu este acelaşi termen care se foloseşte la 4:13,14,15 cu sensul de moarte.

În original cuvintele sunt după cum urmează: treaz din 5:10 şi veghere din 5:6 sunt grigoreo (originea numelui masculin „Grigore" sau „veghetor"). Somn de la 5:6,7 îl traduce pe katheudd, care se poate referi la somn, în sens literal, sau la „lene spirituală şi indiferenţă" (Arndt şi Gingrich). La 4:13-15, termenul somn îl traduce pe grecescul koimao.