Acum apostolul îşi îndreaptă atenţia spre soţi, arătând îndatoririle corespunzătoare de care trebuie să se achite şi ei. Astfel ei trebuie să dea dovadă de consideraţie faţă de soţiile lor, arătându-le dragoste, curtoazie şi înţelegere. Ei trebuie să manifeste faţă de soţiile lor acea purtare plină de tandreţe care se cuvine sexului mai slab.

În vremea de acum, când asistăm la mişcarea de eliberare a femeilor. Biblia ar putea părea ne-adecvată când se le numeşte pe femei vase mai slabe. Dar este un fapt incontestabil al vieţii că majoritatea femeilor sunt mai slabe decât bărbaţii, pe plan fizic. Tot aşa, în general vorbind, femeia nu are aceeaşi putere de a-şi stăpâni emoţiile, fiind de multe ori călăuzită mai mult de reacţiile ei emotive, decât de gândirea logică şi raţională. Printre punctele ei forte nu stă şi cântărirea unor probleme profunde de ordin teologic. Şi, în general, ea este mai dependentă de bărbat.

Dar faptul că o femeie este mai slabă în anumite privinţe nu înseamnă că este inferioară omului. Biblia niciodată nu sugerează că aşa ar sta lucrurile. Tot aşa, nu înseamnă că ea nu ar putea fi mai puternică sau mai competentă decât bărbatul în anumite domenii. În realitate, femeile sunt mai devotate lui Cristos decât bărbaţii. De asemenea, sunt mai capabile de a suporta perioade îndelungate de durere sau de adversitate.

Atitudinea unui bărbat faţă de soţia sa trebuie să ţină cont de faptul că ea este co-moştenitoare împreună cu el a harului vieţii. Asta se referă la o căsătorie în care ambii sunt credincioşi. Deşi mai slabă decât bărbatul în anumite privinţe, femeia se bucură de o poziţie egală în faţa lui Dumnezeu, împărţind egal darul vieţii veşnice. De asemenea, ea este mai mult decât egalul soţului ei în privinţa aducerii pe lume a vieţii fizice.

Când există dezarmonie, rugăciunile sunt împiedicate. Bigg spune: „Suspinele soţiei rănite se interpun între rugăciunile soţului şi urechea lui Dumnezeu." Tot aşa, este foarte greu ca un cuplu să se roage împreună atunci când părtăşia lor a fost întreruptă. Pentru pacea şi bunăstarea familiei, este important ca soţul şi soţia să respecte următoarele reguli de bază:

1. Păstraţi o atitudine de cinste absolută pentru a putea avea baza unei încrederi reciproce.

2. Păstraţi canalele de comunicaţie deschise. Trebuie să existe o constantă disponibilitate de a discuta lucrurile. Când li permit tensiunilor să se acumuleze „în cazan", este inevitabilă producerea unei explozii. Din atitudinea de discutare a lucrurilor nu trebuie să lipsească disponibilitatea de a spune: „îmi pare rău" şi „iartă-mă", acestea trebuind spuse, probabil, la infinit.

3. Treceţi cu vederea greşeli mici şi ciudăţenii ale celuilalt. Dragostea acoperă o mulţime de păcate. Nu pretindeţi perfecţiunea la alţii, când dvs. nu sunteţi în stare s-o realizaţi în propria dvs. persoană.

4. Străduiţi-vă să ajungeţi la unitate în problema finanţelor. Evitaţi cheltuielile excesive, cumpăratul în rate şi pofta de a ţine pasul „cu Ioneştii", ca să spunem aşa.

5. Nu uitaţi că dragostea este o poruncă, iar nu o emoţie necontrolabilă. Dragostea înseamnă tot ce este cuprins la 1Corinteni 13. De pildă, dragostea este curtenitoare. Asta te va păzi de a-ţi critica partenerul de viaţă sau de a-l critica în faţa altora. Dragostea te va păzi de a te certa în faţa copiilor, fapt de natură să submineze securitatea lor. În acestea şi într-o sumedenie de alte feluri, dragostea creează o atmosferă fericită în familie, alungând cearta şi despărţirile.