Femeile evlavioase din Noul Testament se împodobeau prin cultivarea frumuseţii morale şi spirituale a vieţii lăuntrice. Un aspect al acestei frumuseţi era supunerea plină de devotament faţă de soţii lor. Aceste femei nădăjduiau în Dumnezeu. În central vieţii lor era Dumnezeu. Dorind să-i fie plăcute în toate lucrurile, ele recunoşteau ordinea lăsată de El în familie, fiind supuse soţilor lor.