În versetele precedente Domnul Isus a fost prezentat ca piatra vie, piatra respinsă, piatra scumpă şi piatra unghiulară. Acum, fără să folosească acelaşi cuvânt, Petru pare să-L înfăţişeze ca o piatră de încercare. O piatră de încercare are darul de a arăta dacă anumite minerale, prin frecarea cu această piatră, sunt autentice sau false. Aşa, de pildă, piatra de încercare poate arăta dacă o pepită este într-adevăr o bucată de aur, sau doar aurul prostului.

Când oamenii intră în contact cu Mântuitorul, li se arată ce sunt în realitate. În atitudinea lor faţă de El ei se descoperă pe ei înşişi. Pentru credincioşii adevăraţi, El este scump; necredincioşii îl resping. Credinciosul îşi poate forma o mică idee despre cât de scump e El încercând să-şi imagineze cum ar fi viaţa fără El. Toate plăcerile lumeşti nu sunt nici măcar o clipă „vrednice de a fi puse alături de viaţa plină de Cristos". El se deosebeşte „din zece mii" şi „toată fiinţa Lui este plină de farmec" (Cântarea Cântărilor 5:10,16).

Dar care e situaţia celor care sunt neascultători sau care nu cred? (textul critic conţine varianta „cei care nu cred" în loc de „cei care sunt neascultători", dar întrucât „a crede evanghelia" se mai numeşte şi „a asculta de evanghelie", sensul este cam acelaşi) Scriitorul Psalmului 118a prezis că această piatră scumpă avea să fie respinsă de constructori, dar ulterior avea să devină piatra din capul unghiului.

A circulat intens o legendă în legătură cu clădirea templului lui Solomon, care ilustrează perfect această profeţie. Pietrele pentru templu au fost pregătite dinainte la o carieră din apropiere, fiind aduse pe şantier pe măsură ce era nevoie de ele. Într-o zi, lucrătorii de la carieră au expediat o piatră cu o conformaţie şi proporţii unice. Zidarii nu i-au găsit nici un loc în cadrul clădirii, drept care au prăvălit-o peste coama dealului, unde, cu timpul, a ajuns să fie năpădită de muşchi şi buruieni. Cânt templul era pe terminate, zidarii au solicitat o piatră cu anumite dimensiuni. Dar pietrarii de la carieră au răspuns: „V-am trimis piatra aceea de multă vreme." Apoi, în urma unei căutări atente, piatra respinsă a fost găsită şi aşezată la locul cuvenit în cadrul templului.

Aplicaţia este evidentă. Domnul Isus S-a prezentat naţiunii Israel cu ocazia Primei Sale Veniri. Poporul, dar mai ales dregătorii, nu au avut loc pentru El în structura lor. L-au respins şi L-au dat să fie răstignit. Dar Dumnezeu L-a înviat din morţi şi L-a aşezat la dreapta Sa în cer. Când Cel Respins va reveni pe pământ, El va veni ca Rege ale regilor şi Domn al domnilor. Atunci El va fi manifestat în public ca piatra din capul unghiului.