Părtăşia descrie o situaţie în care două sau mai multe persoane împărtăşesc lucruri în comun. Este o comuniune sau un parteneriat. Ioan îşi asumă acum sarcina de a-şi instrui cititorii cu privire la condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a avea părtăşie cu Dumnezeu. Făcând astfel, el apelează la învăţăturile Domnului Isus Cristos, date pe când se afla aici jos, pe pământ. Deşi Dumnezeu nu este citat ca Unul care ar fi rostit textual aceste cuvinte, suma şi substanţa învăţăturii Sale a constat în faptul că Dumnezeu este lumină şi în El nu este întuneric deloc. Prin aceasta El a vrut să spună că Dumnezeu este absolut sfânt, absolut neprihănit şi absolut curat. Dumnezeu nu poate privi cu bunăvoinţă asupra nici unei forme de păcat. Nimic nu-I este ascuns Lui, ci „toate lucrurile sunt goale şi dezvelite înaintea ochilor Celui cu care avem de a face" (Evrei 4:13).