Versetul doi confirmă că Cel care era cu Tatăl, pe care Ioan îl numeşte viaţa veşnică, S-a întrupat şi a locuit printre noi, fiind văzut de apostoli.
Rândurile de mai jos, scrise de un autor anonim, arată implicaţiile practice ale acestor două versete în vieţile noastre:
„Sunt bucuros că cunoştinţele mele despre viaţa veşnică nu sunt clădite pe speculaţiile filozofilor, nici chiar pe cele ale teologilor, ci pe mărturia de netăgăduit a celor care L-au auzit, L-au văzut, L-au privit în faţă şi L-au pipăit pe Cel în care S-a întrupat EL. Nu a fost doar un vis frumos, ci un fapt real, solid, observat cu toată atenţia, un fapt consemnat cu acurateţe.”