Din numeroasele animale care au fost jertfite, unele au fost întrebuinţate ca hrană pentru mulţimea mare de oameni care s-a strâns (v. 65). Întrucât altarul de bronz nu era suficient de încăpător pentru a primi toate arderile-de-tot, Solomon a consacrat un loc în mijlocul curţii unde au putut fi aduse Domnului celelalte ofrande. Această măreaţă celebrare a fost marcată de bucurie, închinăciune şi mulţumiri aduse Domnului. Dintre miile de animale înjunghiate, nici unul nu a fost adus ca jertfă pentru păcat sau pentru fărădelege.
În acest timp Solomon a ţinut Sărbătoarea Corturilor, împreună cu israeliţii, unii dintre ei venind de departe din nord, de la intrarea în Hamat, în apropiere de teritoriul tribului Dan, şi din sud, de la Pârâul Egiptului. Sărbătoarea Dedicării şi Sărbătoarea Corturilor au durat împreună paisprezece zile.