Când s-a terminat totul, Solomon i s-a adresat Domnului. Dumnezeu spusese că El va locui în întuneric dens. Acum Solomon I-a zidit o casă strălucită, cu Locul preasfânt în care nu exista nici o sursă de lumină decât slava lui Dumnezeu însuşi.
Cu obişnuitul său spirit pătrunzător, Matthew Henry comentează: El S-a arătat gata să asculte rugăciunea pe care se pregătea s-o facă Solomon. Dar nu numai atât, ci El chiar Şi-a stabilit reşedinţa în această casă, pentru ca toţi oamenii rugativi să fie încurajaţi să-i prezinte cererile lor. Dar slava lui Dumnezeu a apărut într-un nor, un nor întunecat, care semnifica:
(1) întunericul acelei dispensaţii în comparaţie cu lumina evangheliei, prin care, cu faţa deschisă, noi privim, ca într-o oglindă, slava Domnului.
(2) întunericul actualei noastre stări în comparaţie cu clipa în care Îl vom vedea pe Dumnezeu şi vom fi umpluţi de bucuria cerului, când se va dezvălui slava divină. Acum nu vedem decât ceea ce nu este El, dar atunci îl vom vedea aşa cum este.