În capitolul 17 facem cunoştinţă cu profetul Ilie, a cărui misiune contiună în 2Regi până la 2:11. Dumnezeu a vorbit poporului Său prin profeţi, în perioade dominate de păcat şi decădere spirituală. Profeţii aceştia au fost adevărate guri prin care vorbea Iehova, ridicându-şi glasul fără frică împotriva idolatriei, imoralităţii şi tuturor celorlalte forme de fărădelege. Ei i-au îndemnat pe israeliţi să se întoarcă la Domnul, avertizându-i de groaznicele consecinţe care vor urma dacă nu vor face aşa. Unii profeţi au slujit mai mult în Israel, alţii în Iuda, iar o a treia categorie şi într-un regat, şi în celălalt. Întrucât Israel a fost cel mai rău dintre cele două regate, Dumnezeu a însoţit mesajele rostite de profeţi la adresa Israelului de semne şi minuni, în felul acesta Israelul nemaiputând avea nici o scuză.
Ilie este menţionat în Evanghelii în legătură cu misiunea lui Ioan Botezătorul. Ioan a venit în duhul şi în puterea lui Ilie (Luca 1:17).
Ilie provenea din Tişbe, o localitate din Ghilead (Galaad), situată la est de râul Iordan, de unde şi denumirea sa de „Ilie Tişbitul". Istoria sa este consemnată doar în cărţile Regi. Nu ni se oferă nici un amănunt privitor la viaţa sa anterioară, la familia sa ori la modul în care a primit chemarea să fie profet. Cu toate acestea nimeni nu se poate îndoi de faptul că a fost un om trimis de Dumnezeu, instrumentul Sau prin care a îngenuncheat un Israel adulter şi arogant. Rugăciunile sale au fost în măsură să aducă binecuvântări (ploaia) sau urgii (seceta şi focul). El a slujit generaţia sa cu un spirit neînfricat, fiind întruchiparea conştiinţei acesteia. Primul act profetic consemnat de textul sacru a fost anunţul dat lui Ahab că ţara va suferi o perioadă de secetă - negreşit ca urmare a judecăţii divine împotriva idolatriei. Dumnezeu a găsit cu cale să recurgă la o secetă cumplită pentru a trezi atenţia poporului. Deşi israeliţilor nu le păsa că idolatria lor a adus o secetă spirituală peste ţară, când s-a abătut seceta fizică - ce tipiza seceta spirituală - pe aceasta n-au mai putut s-o ignore.