Fiind în permanenţă expuşi influenţei popoarelor idolatre din jurul lor, curând ei au început să se dedea la idolatrie, curvind cu zeii popoarelor din partea locului, pe care Dumnezeu îi nimicise dinaintea lor (v. 25). Ei s-au îndreptat către dumnezeii care n-au fost în stare să-i salveze pe ismaeliţi, dând uitării pe adevăratul Dumnezeu în a cărui tărie obţinuseră ei victoriile lor militare. Prin urmare, Dumnezeu i-a dat în mâna regelui asirienilor, care i-a dus în captivitate.