Cele spuse de apostol sunt poruncă a Domnului (vers. 36, 37)
Duhul lui Dumnezeu a ştiut mai dinainte cum aceste reglementări vor fi ignorate sau încurcate. Unii din Corint erau înclinaţi în această direcţie. De aici, versetele 36 şi 37. Cuvântul lui Dumnezeu a venit prin Domnul Însuşi şi prin aspostolii Săi, şi nu prin corinteni. El a venit la ei. Ei îşi puteau închipui că sunt oameni spirituali. Dacă ar fi fost într-adevăr spirituali, ar fi dovedit aceasta înţelegând că aceste rânduieli stabilite de Pavel nu erau ideile lui, ci porunci ale Domnului, prin el. Testul spiritualităţii noastre astăzi este acelaşi.
Biserica nu dă învăţătură, ea este învăţată de Dumnezeu (vers. 38-40)
Este de notat, Cuvântul lui Dumnezeu n-a apărut prin biserică. El a venit către biserică. Pretenţia marelui sistem romano-catolic este că biserica – şi prin aceasta ei înţeleg autorităţile catolice – este organul care dă învăţătură. Nu este nevoie aici să discutăm despre pretenţia ei de a fi ‚biserica“, pentru că este evident din acest pasaj că aspostolii sunt izvorul din care a curs apa curată a Cuvântului, şi noi îi avem în scrierile lor insuflate – în scripturile Noului Testament. Biserica nu este „colectivul care dă învăţătură“, ea este ‚colectivul care primeşte învăţătură“. Cuvântul lui Dumnezeu vine la ea, iar datoria ei este să se plece în faţa Cuvântului lui Dumnezeu.