Scripturile în fiecare zi

6

Iunie

Exod 38:1-20

Altarul de bronz ne aminteşte că Dumnezeu a oferit prin cruce o soluţie pentru starea noastră păcătoasă. Dar mulţi credincioşi sunt tulburaţi de păcatele comise după convertire. Pot oare a­ceştia să-şi piardă mântuirea? Nu! Binecuvântat fie Dumnezeu! Aşa cum i-a spus Isus lui Petru: „Cine s-a scăldat“ – o spălare care pentru un credin­cios se face o dată pentru totdeauna (vedeţi 29.4) – „nu are nevoie să i se spele decât picioarele“ (Ioan 13.10). Această spălare a picioa­relor după mers, şi a mâinilor pentru lucrare, se făcea la li­gheanul de bronz, care era confecţionat din ace­laşi material ca şi altarul, pentru a ne învăţa că păcatele comise după convertire Îl costă pe Cel care a făcut ispăşire pentru noi tot atât de mult ca şi păcatele noastre dinainte. Dar noi putem (şi trebuie) să le mărturisim lui Dumnezeu, care este credin­cios şi drept ca să le ierte, datorită lucrării Domnului Isus (1 Ioan 1.9).
De la v. 9 la 20 se prezintă facerea curţii. Găsim măsurile porţii (v. 18): două­zeci de coţi, adică apro­ximativ zece metri. Aceasta este o imagine a uşii harului, larg deschisă pentru săr­manii păcătoşi, şi a căii uşoare prin care Evan­ghelia permite tuturor să se apropie de cruce (altarul de bronz). Au trecut oare toţi cititorii noştri prin această uşă?