Domnul este aproape GBV

Dacă este vorba de vina noastră, aceasta a fost ștearsă prin sângele ispășirii. Dacă este vorba de eșecurile noastre zilnice, avem un Avocat la Tatăl și un Mare‑Preot la Dumnezeu. Expresia este clară: „Dacă cineva a păcătuit“; nu se spune: «Dacă cineva s‑a pocăit de păcatul său». Fără îndoială că trebuie să existe pocăință și judecată de sine. Dar cum sunt ele produse? De unde vin ele? Iată de unde: „Avem un Avocat la Tatăl“. Mijlocirea Lui eficace este cea prin care se oferă celui care a păcătuit harul de a se pocăi, de a se judeca pe sine și de a mărturisi.

Este de cea mai mare importanță pentru creștin să aibă foarte clar acest adevăr esențial cu privire la avocatura și la preoția lui Hristos. Câteodată gândim în mod eronat că, după ce am căzut, trebuie să facem ceva pentru a îndrepta lucrurile dintre sufletul nostru și Dumnezeu. Uităm că, înainte chiar să devenim conștienți de căderea noastră, înainte să fim atinși în conștiință cu privire la păcatul pe care l‑am săvârșit, binecuvântatul nostru Avocat a și mijlocit înaintea Tatălui pentru aceasta. Acestei mijlociri a Lui îi datorăm harul pocăinței, al mărturisirii și al restabilirii. „Dacă cineva a păcătuit, avem […]“ Ce avem? Sângele la care să recurgem din nou? Nicidecum! Să luăm seama la ceea ce Duhul Sfânt declară: „Avem un Avocat la Tatăl, pe Isus Hristos, Cel drept“. Dar de ce se spune: „Cel drept“? De ce nu se spune: „Cel plin de har“ sau „Cel îndurător“ sau „Cel plin de compasiune“? Nu este El în felul acesta? Ba da, însă la niciunul dintre aceste atribute nu se face apel acum, întrucât aici apostolul ne prezintă adevărul mângâietor că, în ce privește toate greșelile, toate păcatele și toate căderile noastre, avem întotdeauna un Reprezentant „drept“ înaintea Dumnezeului drept, înaintea Tatălui sfânt, astfel că interesele noastre sunt mereu susținute acolo. „El trăiește pururea ca să mijlocească pentru noi“ și, fiindcă El trăiește pururea, „poate să mântuiască în mod desăvârșit“, până la sfârșit.

C. H. Mackintosh